Procedura are un rol important in diagnosticarea unor simptome ingrijoratoare precum durerea in piept – in special in cazul persoanelor mai in varsta cu factori de risc pentru bolile de inima.

Cum functioneaza

Intr-un test de efort, pedalezi pe o bicicleta de interior care iti pune treptat inima la lucru tot mai intens. O electrocardiograma (ECG) inregistreaza ritmurile electrice ale inimii tale. Doctorul iti masoara si tensiunea arteriala si monitorizeaza daca ai simptome precum disconfort la nivelul pieptului sau oboseala. Modificari ale tensiunii, ale ritmului cardiac sau ale ECG sau simptome fizice care se inrautatesc ar putea indica o afectiune coronariana (cardiopatie ischemica): depuneri de grasimi (placi) care reduc fluxul de sange oxigenat catre muschiul inimii.

Testarea efortului nu diagnosticheaza cu precizie toate cazurile de boala de inima si uneori indica prezenta la persoane care nu au, în realitate, aceasta boala. Rezultatul testului poate fi folosit pentru a creste sau reduce probabilitatea existentei afectiunii coronariene.

Ce este o electrocardiograma (ECG)? Inima produce mici curenti electrici care se distribuie in tot muschiul cardiac (miocardul) facand-o sa se contracte.

Electrocardiograma inregistreaza aceasta activitate electrica a inimii, afisand modul in care circula curentii electrici prin muschi. In acest fel, ECG-ul ofera medicului foarte usor indicii asupra modului in care se contracta inima, asupra ritmului cardiac, asupra frecventei si normalitatii batailor acesteia.

Ce este dispozitivul Holter ECG?

Un Holter ECG este un dispozitiv medical care este purtat de pacient timp de 24 h, 48 h sau 72 h, timp in care are loc masurarea continua a activitatii electrice a inimii, facand astfel vizibil ritmul inimii. La finalul perioadei de inregistrare medicul poate studia toate variatiile activitatii muschiului cardiac din perioada analizata.

Monitorizarea Holter ECG devine astfel foarte valoroasa datorita faptului ca poate detecta tulburarile de ritm (aritmiile cardiace) care scapa inregistrarii de cateva secunde din timpul unui EKG de repaus.

Ce inseamna monitorizarea Holter EKG si de ce se face?

Monitorizarea Holter ECG, cunoscuta si sub denumirea de electrocardiograma ambulatorie, monitorizeaza activitatea inimii in cursul activitatilor uzuale.

Prin urmare, ajuta la detectarea aritmiilor (frecvente cardiace prea mari, prea mici sau batai neregulate) care apar doar in timpul efortului sau unor activitati fizice specifice, lucru imposibil de detectat de catre electrocardiograma de repaus, intrucat aceasta este efectuata in timpul unui consult de cardiologie, cat timp pacientul sta intins pe pat, fara sa se miste.

Ce presupune testul Holter?

Pentru initierea monitorizarii Holter ECG se lipesc cativa electrozi de monitorizare ECG de dimensiuni mici pe pieptul pacientului, acestia fiind conectati prin cabluri de un aparat mic, usor, care inregistreaza si monitorizeaza inimia, adesea numit aparat Holter (asemanator ca dimensiuni cu un mp3 player, deci poate fi purtat la curea sau in buzunar cu usurinta).

Inregistrarea se face pe 24, 48 sau 72 de ore si poate fi de doua niveluri diferite de complexitate (3 derivatii sau 12 derivatii), in functie de necesitatile de diagnostic ale pacientului.

Cand este recomandat sa efectuezi un astfel de test?

Numeroase persoane resimt pe parcursul vietii palpitatii, insa caracterul acestora poate varia extrem de mult de la un pacient la altul. Acest simptom poate fi atat manifestarea unei tulburari de ritm inofensive, cat si un indiciu pentru o tulburare de ritm periculoasa, care se poate transforma intr-o aritmie amenintatoare de viata.

Prin urmare, in astfel de situatii, dupa o discutie detaliata despre celelalte afectiuni si simptome ale fiecarui pacient, medicul cardiolog va recomanda montarea unui Holter ECG pentru a descoperi cu exactitate tulburarea de ritm care provoaca palpitatiile.

Simptomele cardiace cele mai frecvente pentru care este recomandata evaluarea ambulatorie a electrocardiogramei sunt:

1. Durere in piept in timpul efortului;
2. Senzatiile de ameteala sau stare de confuzie brusc aparute;
3. Episoadele de pierdere a constientei (lesinul, sincopa);
4. Senzatia ca inima bate prea rapid;
5. Senzatia absentei unei batai cardiace din insiruirea regulata normala.

Daca pacientul are deja un diagnostic cert de aritmie cardiaca, pentru care primeste un tratament, medicul cardiolog poate verifica eficienta tratamentului cu ajutorul unui Holter ECG.

Fiind o investigatie care nu implica niciun risc pentru pacient, aceasta poate fi repetata la intervale regulate, pentru o monitorizare seriata a evolutiei sub tratament.

Fiecare noua inregistrare electrocardiografica poate fi comparata in detaliu cu traseele anterioare, ceea ce ofera medicului specialist un instrument valoros pentru ajustarea fina a tratamentului, astfel incat sa gaseasca solutia cea mai potrivita fiecarei persoane.

Cum te pregatesti corespunzator pentru monitorizarea Holter ECG?

Intrucat pacientul nu va putea face dus pe perioada purtarii Holterului ECG (aparatul nu este rezistent la apa, iar electrozii se pot dezlipi de pe pielea uda), pregatirea pentru investigatie presupune ca dusul sa fie facut inainte de montarea Holterului. 

Este recomandat sa nu purtati creme de corp sau alte lotiuni in ziua montarii aparatului.

Nu exista niciun fel de restrictii alimentare care trebuie respectate pe perioada inregistrarii. In plus, pacientul nu trebuie sa intrerupa niciun fel de medicatie nici inainte, dar nici dupa efectuarea monitorizarii ECG, cu exceptia situatiei in care medicul cardiolog ofera o indicatie precisa, bazata pe particularitatile unui anumit caz.

Mod de efectuare

Înregistrarea Holter TA se efectuează în general pe o perioadă de 24h, fiind vorba despre un aparat asemănător Holter-ului ECG, cu un principiu asemănător, dar care în locul electrozilor are atașată o manșetă de tensiometru. În general, măsurătorile se efectuează la un interval de 15 minute ziua și 30 de minute noaptea. Înregistrările vor fi descărcate și analizate.

Indicații

Monitorizarea Holter TA/24h este indicată în general pacienților cu suspiciune de „hipertensiune de halat alb” (valori TA crescute la cabinet, dar normale în rest), suspiciune de hipertensiune mascată (valori TA cvasinormale la cabinet, crescute în rest), pacienți cu perioade de hipotensiune arterială, suspiciune de hipertensiune arterială nocturnă, precum și pentru evaluarea eficienței tratamentului antihipertensiv.

Pregătire prealabilă a pacientului

Este recomandată evitarea hainelor cu mâneci strâmte pentru a evita eventuale dificultăți la îmbrăcare după montarea aparatului.

Persoanele cu arteriopatie prezinta un risc crescut de a suferi infarct miocardic, accident vascular cerebral, dar si de a avea o circulatie slaba sau dureri de picioare. Prin urmare, riscul de deces in randul lor este mai mare si este extrem de important ca afectiunea sa fie depistata din timp.

Indicele glezna-brat compara tensiunea arteriala de la glezna cu tensiunea arteriala de la brat. Un rezultat mai mic de valorile normale ale indicelui glezna-brat (1,0 – 1,4) poate indica ingustarea sau blocarea arterelor la nivelul picioarelor, crescand riscul de probleme circulatorii, conducand astfel la boli de inima sau accident vascular cerebral.

Cand ai nevoie de indicele glezna-brat?

Medicul iti va recomanda investigatia daca ai peste 50 de ani si ai unul dintre urmatorii factori de risc pentru boala arteriala periferica:

• Fumat
• Diabet zaharat
• Hipertensiune arteriala
• Hipercolesterolemie
• Claudicatie intermitenta – durere, senzatie de arsura, greutate sau crampe la nivelul picioarelor care apar in timpul activitatilor precum plimbatul sau urcatul scarilor.

Indicele glezna-brat este uneori recomandat ca parte a unei serii de trei teste, inclusiv ecografia de carotida si ecografia abdominala, pentru a evalua arterele.

Testul nu este indicat in situatiile in care ai dureri mari la nivelul picioarelor sau bratelor. In schimb, medicul iti poate recomanda un alt test de evaluare a arterelor la nivelul picioarelor, cum ar fi o ecografie Doppler

Pregatirea pentru indicele glezna-brat.

Nu trebuie urmate instructiuni speciale inainte de realizarea acestei investigatii. Este posibil sa fie nevoie sa porti haine largi, confortabile, pentru a permite tehnicianului plasarea cu usurinta a tensiometrului pe glezna si pe partea superioara a bratului.

Cum se realizeaza indicele glezna-brat?

Indicele glezna-brat este un test nedureros, dureaza cateva minute si este similar cu masurarea tensiunii arteriale in cabinetul medicului de familie. Este posibil sa simti o oarecare presiune pe brat sau glezna cand manseta se umfla.

In timpul testului, medicul cardiolog te va ruga sa te intinzi pe spate, pentru a-ti putea masura tensiunea arteriala din ambele brate, utilizand o manseta gonflabila. Apoi, se va masura tensiunea arteriala din doua artere, de la nivelul ambelor glezne cu ajutorul mansetei gonflabile si a unui dispozitiv cu ultrasunete Doppler portabil.

Dispozitivul Doppler foloseste unde sonore pentru a produce imagini si va permite medicului sa auda pulsul in arterele de la nivelul gleznei dupa dezumflarea mansetei gonflabile.

Sursa: www.mayoclinic.org

Electrocardiograma inregistreaza aceste semnale electrice pe masura ce acestea traverseaza inima. Medicul va studia electrocardiograma pentru a identifica ritmul si modelul de aparitie a batailor inimii pentru a diagnostica diverse boli de inima.

O electrocardiograma poate sa arate:

• dovezi ale maririi de volum a inimii;
• semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii (boala coronariana);
• semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarct de miocard);
• probleme ale ritmului cardiac (aritmii);
• modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic;
• semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardita).

Electrocardiograma este indicata in urmatoarele situatii:

• Ai avut o durere in piept, cu caracter de presiune, cu durata sub 5 minute, aparuta in conditii de efort si care a cedat la repaus sau dupa tratament cu nitroglicerina;
• Ai avut palpitatii sau senzatie de „nod in gat”;
• Ai avut ameteli sau ai lesinat;
• Anual sau la indicatia medicului cardiolog daca te afli in evidenta medicala cu: angina pectorala, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, hipercolesterolemie sau daca esti fumator cronic.

Electrocardiograma este un test nedureros, non invaziv si sigur care se efectueaza in cabinetul medical. Nu este nevoie de o pregatire speciala. Totusi, evita sa bei apa rece sau sa practici o activitate fizica imediat inainte de procedura.

In timpul testului, se vor plasa electrozii pe piele: sase la nivel toracic si patru la incheieturile mainilor si ale picioarelor. Apoi, se va porni inregistrarea. Pe parcursul inregistrarii, nu trebuie sa vorbesti sau sa tusesti pentru a nu afecta rezultatul.

Medicul va discuta cu tine rezultatul investigatiei. In general, daca acesta este normal, nu vei avea nevoie de teste suplimentare. Daca electrocardiograma arata ca exista probleme la nivelul inimii, va trebui sa repeti investigatia sau sa efectuezi alte teste, cum ar fi ecocardiografia. Tratamentul va depinde de ceea ce a cauzat simptomele si va fi indicat de catre medic.

Nu ai fost inca la medic pentru un control cardiologic? Vino la cabinetul nostru pentru a afla care este starea de sanatate a inimii tale! Pentru o programare suna in Call Center vezi detalii contact

Un rol foarte important în prevenirea, diagnosticarea și tratarea la timp a acestora îl are consultul cardiologic. Din păcate, multe persoane neglijează importanța unor controale anuale de rutină, în special după o anumită vârstă. Deseori, vizita la medicul cardiolog este amânată chiar dacă au apărut deja primele simptome.

Ti-am pregatit cateva informații despre ce presupune un consult cardiologic, cand este acesta indicat si cum te pregatesti pentru el.

Ce presupune consultul cardiologic.

In general, un consult cardiologic presupune:

• Anamneza, adică o discuție cu medicul pe tema simptomelor pe care le prezinți, a stilului tău de viață și a istoricului medical familial și personal;
• Examinarea clinică și efectuarea mai multor teste și investigații de cardiologie pentru a verifica valorile tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac.
• Stabilirea planului de tratament, dacă este necesar. Pe baza informațiilor colectate, medicul specialist va stabili planul de tratament potrivit pentru tine, îți va recomanda investigații suplimentare sau, după caz, îți va spune ce trebuie să faci pentru a scădea riscul de a suferi de o boală de inimă.

Cine are nevoie de ecocardiografie?

Medicul cardiolog iti va recomanda o ecocardiografie daca ai semne sau simptome de afectiune cardiaca cum ar fi sufluri cardiace, lipsa de aer (dispnee) sau picioare umflate (edeme).

Poti avea nevoie de o ecocardiografie daca ai:
•    Murmur cardiac
•    Dureri in piept inexplicabile
•    Un defect congenital cardiac
•    Istoric de atac de cord
•    Istoric de febra reumatica.

Ecocardiografia arata:

•    Dimensiunea cordului. O inima marita poate fi rezutatul hipertensiunii arteriale, insuficientelor valvulare sau a insuficientei cardiace;
•    Afectarea miocardului tradusa prin scaderea fractiei de ejectie, de exemplu in urma unui infarct miocardic sau la pacientii anginosi;
•    Afectiuni valvulare – defecte de inchidere sau de deschidere a valvelor, endocardite;
•    Afectiuni congenitale – defect septal atrial sau ventricular;
•    Tromboze sau tumori intracardiace, care prin fragmentare pot duce la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
•    Prezenta unui cheag de sange

In ce consta o ecocardiografie?

Ecocardiografia este realizata de medici specialisti cu competenta in ecografie, in cabinetul medicului respectiv.

Odata ajuns in cabinetul medical vei parcurge urmatoarele etape:
• Vei sta intins pe un pat pe partea stanga sau pe spate
• Medicul ecografist va pune un gel special pe o sonda, pe care o va misca peste zona pieptului
• Undele de sunet de inalta frecventa vor genera imagini ale inimii si valvelor. Nu se vor folosi Razele X
• Miscarile inimii tale pot fi vazute pe un ecran video
• Imaginile captate pot fi transformate intr-o inregistrare video sau o  fotografie 
• Uneori poti vedea imaginile in timp real, in timpul testului.